Atât de personal

Scriu la persoana I , a II-a, a-III-a...
Mă adresez și mie, și ție, și de la...
Început, am un mesaj scurt,
Viața tre' trăită indiferent de curs. 

E-atât de personal, interpersonal,
Cum oamenii apar și dispar, e bizar
E ceva ce nu înțelege nimeni, mă zbat,
Zi de zi să mă fac înțeles, nu atac

Nu încerc să te-mpac, mai degrabă o să tac,
Sunt mereu pe drumul meu, aici dreapta o sa fac
Dacă vrei să mi te-alături, hai, deschide-te la cap
În viața mea nu este loc pentru niciun ratat.

Crede-mă c-am încercat, m-am simțit vinovat, 
Am luat asupra mea probleme ce nu s-au rezolvat
Am dat înainte chiar și când nu s-a aflat,
Ce se întâmplă cu mine, oamenii m-au uitat.

E adevărat, să înșel m-am simțit tentat, 
Totul s-a întors fix ca un bumerang
Noaptea la noojumate m-am simțit săgetat
Plin de sânge pe trotuar, no one gave a fuck

E amuzant și-n același timp puțin frustrant - 
De fiecare dată când simți că ai picat 
Lumea simte cum te simți și de-aia e important
Ca la un raid de mascați, mai bine sa fii plecat...

Am înțeles atunci ce am de schimbat,
Doi ani mai târziu am început să le și fac - 
Schimbări mici am adoptat, rutina mi s-a schimbat, 
Vedeam poliție, continuu paranoizat - 

Prietenii? Huh... pe toți i-am schimbat, 
De unii chiar ma bucur, în sfârșit am scăpat.
doidoi zerodoi, doozeci doojdoi,
E-atât de bine să te-ntorci înapoi. 

~M. 


Author: azinupoatemaine

He who delights in solitude is either a wild beast or a god.

%d bloggers like this: