Amor De Mayo

Totul a fost scurt, ca un băț de chibrit,
Ceva așa frumos... un vis ce s-a adeverit!
Ne-am aprins, am ars, apoi s-a stins complet,
S-a terminat subit, într-un tramvai, fără bilet...

Și tu, și eu, ne vom gândi mereu,
La ce-ar fi putut fi daca nu eram doi copii. 
Să știi că mă gândesc des dacă ce am ales
E chiar ce mi-am dorit – sau poate am greșit?

Plecat departe în State dar sunt în gând aproape,
Mă uit la ceas: 6 jumate - e timpul sa trec la fapte
M-am deschis complet fără niciun interes,
Mi-aș fi dorit să vezi dar ai ales să pleci.

E despre sinceritate, nu despre cine-are dreptate!
E despre fapte discutate, face-2-face nu prin mesaje!
Să ai curajul să iubești, dacă simți, să trăiești!
Exprimă ceea ce simți, încearcă să te deschizi...

Nu-ți fie teamă de fericire, ea fie vine, fie pleacă.

Tu doar ține ușa deschisă, chiar dacă uneori ești tristă…

~M.

Fericirea

Singur și doar singur am realizat,
Cine sunt, ce caut, ce-mi doresc cu-adevărat.
Am rătăcit fără sens în lung și-n lat
Până să găsesc ceea ce am căutat.

Ce am căutat? Un sentiment pierdut.
Unul pe care nu știu dacă l-am avut...
Pace interioară, un loc ascuns,
Greu de găsit, ca un paradis mut.

Fericirea nu se laudă constant,
Fericirea-i un sentiment marcant.
Poate veni din exterior adeseori,
Însă doar din interior creezi culori!

Un pastel tomnatic, cercul cromatic,
Griuri neutre ori poate tonuri crude,
Culori complementare, galbenul din Soare,

Toate reprezintă fericirea oare?

Fericirea e o stare de spirit – ea se creează.

Totul ține de perspectivă, ea ne creează realitatea și, automat, viața de zi cu zi.

Fericirea apare când trăiești în prezent, când te eliberezi de trecutul din subconștient.

Fericirea strălucește ca Luna pe cer noaptea, o lună plină care călăuzește-n șoaptă, ea nu se laudă și nu cere atenție, căci ea însăși se oferă total, fără pretenție.

Fericirea vine din interior, noi ne-o creăm singuri, avem puterea nelimitată de a ne amăgi sau ferici, în libertate sau între ziduri.

Nu ai nevoie de nimic și nimeni,
Atâta timp cât te poți baza pe tine.
Tu ești prietenul tău cel mai bun,
Frate, profesor, tată și confident – într-un cuvânt STĂPÂN

Preia controlul – nu lăsa viața să te controleze!

Avem puterea de a face alegeri.

Alege să fii fericit cu ceea ce ai.

So… ENJOY THE RIDE.

~M.

Cerc vicios

Atât de prezent în subconștient, gândul că nu sunt bun de nimic mă sabota lent – o moarte înceată dar sigură. Totul a fost pasat din generație în generație, același mod de exprimare găunos, care, deși provine din dorința de a ajuta, ajunge să fie cel mai nociv lucru pentru copilul pe care-l educi.

Cuvântul, dragii mei, are o forță extraordinară în primii ani de dezvoltare ai unui copil. Este vast cunoscut conceptul “vorbele rănesc adânc“, probabil majoritatea oamenilor au simțit pe propria piele ce înseamnă.

Fiind de etnie rromă, anii 2000 au fost destul de duri cu mine: eram tot timpul dat la o parte din grupurile de copii în care intram, profesorii mă judecau greșit dinainte să mă cunoască, oamenii mă acuzau pe nedrept de furt și/sau ca aș fi avut legătură cu situația sensibilă din momentul respectiv; în plus, self-talk-ul negativ primit din familie nu m-a ajutat absolut deloc –> de fapt acesta a fost catalizatorul suferinței simțite atâția ani, pe timpul gimnaziului, motivul principal pentru care nu am participat la atâtea concursuri, excursii, olimpiade, activități extrașcolare – nu aveam destulă încredere în mine.

La aproape 30 ani, recunosc cât de important este să ai o educație emoțională corespunzătoare, oameni care te susțin și care sunt lângă tine în numeroasele etape de dezvoltare prin care trecem de-a lungul vieții.

Deși m-am victimizat extrem de mult de-a lungul copilăriei, adolescenței și chiar în perioada post-adolescență, am avut un soi de stimă de sine ridicată dar fragilă* (recomand cartea Imperfecți, Liberi și Fericiți), ceea ce a îngreunat destul de mult lucrurile fiindcă eram destul de sigur că nu e nimic în neregulă cu mine – ba mai mult, eram sigur că e ceva în neregulă cu ceilalți și că nu puteam face nimic pentru a le schimba părerea – practic eram blocat într-o perspectivă eronată asupra vieții, asupra legăturilor pe care le legam și a oamenilor cu care mă înconjuram, a muzicii pe care o ascultam etc.

Constat cu tristețe că o mare parte din oameni nu conștientizează tot ce am evidențiat mai sus – mai pe scurt faptul că felul în care gândești îți afectează calitatea vieții și a oamenilor cu care te înconjori, a activităților cărora te dedici. Fiecare dintre noi trăiește într-o lume pe care și-o creează singur – desigur, societatea și regulile impuse de aceasta, legile scrise și cele nescrise, conturează destul de bine, în linii mari, viziunea pe care un individ o are asupra vieții – practic, putem spune că experimentăm realități diferite din moment ce perspectiva ta asupra vieții este diferită de a mea sau a altora.

De pildă, mulți dintre noi au fost crescuți în mentalitatea generală de “banii-s ochiu’ dracului”, “trebuie să muncești din greu pentru a obține ce-ți dorești”, “lumea e rea și meschină”, “bărbații nu plâng niciodată”, “bărbații sunt niște porci”, “femeile-s toate la fel” și lista poate continua…

Alții, probabil, au avut parte de o perspectivă diferită asupra vieții, în funcție de mediul și familia în care au crescut, ceea ce automat le-a conturat viața și crezuri diferite despre diferite aspecte ale vieții – aspectul social, financiar, statutul în societate, material, educațional – “banii nu sunt o problemă și vor veni către mine cu ușurință prin căi nebănuite”, “nu trebuie să-ți vinzi timpul pentru bani”, “lumea este așa cum este și o accept cu bune și cu rele”, “bărbații, ca și femeile, au sentimente și este perfect normal să și le exprime” —

Evident, vorbim despre două cazuri extrem de diferite! Și totuși aceste două categorii de oameni trăiesc pe aceeași planetă, pe același continent, posibil chiar în aceeași țară ori județ, oraș… cum se face că experimentăm două realități diferite?!

Ei bine, gândurile noastre sunt cele care ne determină realitatea.

Ceea ce credem despre noi este exact ce atragem în oamenii care ne-nconjoară.

Ceea ce credem despre societate, este exact ceea ce vedem zi după zi.

Dacă crezi că Dumnezeu există, Îl vei vedea în orice faci – valabil și viceversa, există oameni care se bazează doar pe ei înșiși.

În final, vreau să atrag atenția asupra a ceea ce pasăm mai departe generațiilor care vor urma – copiilor noștri, nepoților noștri ș.a.m.d. – bagajul emoțional cu care aceștia vor intra în viață. Este foarte important ca cei mici să aibă un mediu în care să se dezvolte armonios, în care sa nu fie criticați la fiecare mișcare, un amestec de libertate și reguli și cel mai important – înțelegere.

Ignoranța naște monștrii.

Având în minte faptul că gândirea îți determină realitatea, încurajez spre introspecție, meditație – schimbarea vine din interior.

Ceea ce gândești este ceea ce ATRAGI.

~M.

Relativism Moral

Am greșit, aparent m-am înșelat!
Chiar dacă mereu am căutat
Adevărul, nu prea m-a ajutat.
De fapt, cred că mai mult m-a încurcat.

Oamenii sinceri nu au prieteni mulți
Căci mulți te judecă greșit, sunt surzi.
Vorbim, dar comunicăm confuzi,
Încerc să mă fac înțeles, n-auzi?!

Hei! poate-ai o zi mai proastă, înțeleg,
Nici măcar două cuvinte nu leg
Tu imediat te-aprinzi!... ca un bec,
Chiar nu-nțelegi că mă faci să plec?

Dar hai să ne liniștim un pic, zic
Hai să punem pauză la psihic
Să ne-ascultăm inima puțin
Bătăile ei ne vor spune ce simțim.

Astăzi, o minciună ambalată frumos,
Laudele, interesul, pupat în dos,
Fac adevărul să fie de prisos - 
Nu tot ce zboară se mănâncă, bo$$!

Zece

Am realizat că nu știu să iubesc,
Am încercat dar nu cred că reușesc
Au trecut ani și eu tot greșesc.
Mi-e foarte greu să mai spun "Te iubesc!" 

Încerc și tot încerc dar n-are sens,
Tot mă mint c-ar trebui luată din mers
"Ce e iubirea?" - Cred că-i un vers
Nu cred că l-am citit, era șters.

Renunț la oameni, renunț la foi,
Renunț la obiceiuri proaste și nevoi.
Renunț la mersul ăsta continuu pe sârmă,
Vreau să las exhibițiile-astea-n urmă. 

De-atâta timp cât am pierdut,
Vreau să uit tot ce m-a durut. 
Eu nu urăsc, doar rămân mut,
Nu văd, n-aud voci din trecut. 

Și totuși cred că-nvăț acum
E greu până pornești la drum
Îți privești sinele-n față,
Și-alegi ce vrei de la viață.

Învață să te iubești pe sine!
Tu ești pe primul loc, știi bine.
Fii tu!... pe locu'-ntâi în viața ta, 
Ai să vezi că celelalte vor urma. 


Răbdare. Iubire de sine.
Apreciere. Disciplină. Recunoștință.
Principii sănătoase. Renaștere. 
Încredere. Loialitate. Pace.

Atât de personal

Scriu la persoana I , a II-a, a-III-a...
Mă adresez și mie, și ție, și de la...
Început, am un mesaj scurt,
Viața tre' trăită indiferent de curs. 

E-atât de personal, interpersonal,
Cum oamenii apar și dispar, e bizar
E ceva ce nu înțelege nimeni, mă zbat,
Zi de zi să mă fac înțeles, nu atac

Nu încerc să te-mpac, mai degrabă o să tac,
Sunt mereu pe drumul meu, aici dreapta o sa fac
Dacă vrei să mi te-alături, hai, deschide-te la cap
În viața mea nu este loc pentru niciun ratat.

Crede-mă c-am încercat, m-am simțit vinovat, 
Am luat asupra mea probleme ce nu s-au rezolvat
Am dat înainte chiar și când nu s-a aflat,
Ce se întâmplă cu mine, oamenii m-au uitat.

E adevărat, să înșel m-am simțit tentat, 
Totul s-a întors fix ca un bumerang
Noaptea la noojumate m-am simțit săgetat
Plin de sânge pe trotuar, no one gave a fuck

E amuzant și-n același timp puțin frustrant - 
De fiecare dată când simți că ai picat 
Lumea simte cum te simți și de-aia e important
Ca la un raid de mascați, mai bine sa fii plecat...

Am înțeles atunci ce am de schimbat,
Doi ani mai târziu am început să le și fac - 
Schimbări mici am adoptat, rutina mi s-a schimbat, 
Vedeam poliție, continuu paranoizat - 

Prietenii? Huh... pe toți i-am schimbat, 
De unii chiar ma bucur, în sfârșit am scăpat.
doidoi zerodoi, doozeci doojdoi,
E-atât de bine să te-ntorci înapoi. 

~M. 


#sălbatic

Azi mi-am pierdut inima pe drum
A rămas în spate, undeva-n urma mea
Eu înainte cu toată viteza,
În urma mea doar scrum.
Am reușit să mă desprind de tot
Iar asta nu-i neapărat de bine,
Cu tot cu rădăcini am scos - 
În urma mea un gol imens rămâne. 

Plin de amărăciune, am zis "Bătrâne!"
"Ai reușit într-un final!", tot, plin de spume,
Lăsând inima-n urmă, am reușit să văd mai bine
Cine sunt, ce sunt, ce ești pentru mine. 
Pe piedestal tu, din păcate nu mai ai loc, 
Îmi ceri să am răbdare, e totul "out of stock"
Sunt om și eu, greșesc din plin
Dar mi-o asum - știu ce-mi doresc, știu spre ce tind. 

Vino puțin mai aproape să vezi
Simți că-mi mai pasă, ce crezi?!
De-asta închei subit, abrupt: 
Legătura dintre noi? 

S-A RUPT. 

~M 

Nothing but change

Life's harsh, most of the time
It doesn't care 'bout you or I 
About feelings, ethics, irony,
What is and what should never be

We shouldn't settle, not for long,
Although we think we may belong
Perception's what should be reviewed,
Nothing stays the same for good. 

People, money, come and go
Like a good song on the radio.
Opportunity and chances
Gotta take it 'fore it passes.

Nobody can say for sure
What's to happen in a day or so
There's one thing that stays the same - 
It is nothing else but change.

Change is constant, change is good, 
In all history of manlihood
It's the one thing that takes us forward
Hard as can be, keep pushing forward. 

It takes courage, being brave,
Dealing with its consequence
And when things start to get rough,
Take a step back, see the path. 

~ M.  

Da… și Nu.

Mi-am dorit dintotdeauna
Să fii acolo, să-mi strângi mâna
Să mă simt în siguranță
Atunci când nu făceam față.

Eram mic, nu-nțelegeam...
Deși pe alții îi vedeam,
Luați cu mașina, duși acasă,
Puteai să vii pe jos, știi că nu-mi pasă...!

Dar tu ai fost mereu absent
Mereu cu treabă, inerent,
Tu niciodată n-ai știut
Câtă nevoie am avut. 
Nu de oricine, ci de tine
Aș fi vrut sa fii lângă mine

Să mă ajuți, să-mi dai un sfat
Măcar să știi de ce am luat
O notă proastă pe carnet...
Da' tot mai bună-i berea la PET 

Te-ntreabă lumea despre mine
Ridici din umeri, le zici că-s bine
Am fost și rău, dar ce știi tu?!
Ai fost prezent?!

Și da... și nu. 

~ M

OSOM

I'm so tired working hours
Lately problems
Find their way to steal my powers
Hard to keep afloat since August

These wings start to wear off
I'm starting to feel off
All of dis shit is making me go off
The fuck you tryna' sell me here?!
FUCK OFF

These feelings got harder to keep off
Feels like my efforts don't pay off
Like Nicholas Cage in Face Off
Somebody else is living my life instead of..
ME... You get me? 

It's a feeling of uncertainty
Like people are using me
And look at me...I just let them be
Cause revenge was never part of me
Walking around with no purpose
Going back and forth
Lost in the process

Listening to music, that's all I got
Since God gave up on me
I dunno why, the guy just stopped (caring)
Like an old car full of rust
Threw me out from the beehive
Cause I'm the wasp
Winter is coming, gotta find shelter fast